Biserica din Topla (Jud. Timiş)
Tur audio
la Obiective de vizitat
Datare: mijlocul sec. al XVIII-lea (anul 1746)
Zona etnografică: Făget
Biserica cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807, credincioşilor din satul Topla, conform unei însemnări de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reaşezat şi consolidat apoi cu ajutorul credincioşilor. Lăcaşul de cult, azi cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prezintă în plus câteva detalii arhitecturale ce o recomandă ca cel mai valoros lăcaş de lemn din Banat. Întâlnim aici brâul median răsucit în torsadă, brâu prelungit pe întreg perimetrul bisericii, înconjurând şi portalul apusean. Acoperişul este din şindrilă, iar clopotniţa este separată. Pereţii sunt din bârne late de gorun lucrate pe toate cele 4 feţe şi încheiate la colţuri în ,,coada de rândunică”. În curtea bisericii s-a reconstituit un cimitir unde sunt amplasate câteva cruci de lemn, metal şi piatră, alături de o troiţă sculptată de cunoscutul meşter popular Alexandru Perţa.
În 1987 biserica a fost demolată din satul Topla şi adusă la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, unde, în perioada 1994-1996, s-au desfăşurat lucrările de montare.
Galerie
Video
Alte atracții
Tur audio
Gospodăria de la Căvăran
Casa de locuit este o construcţie cu trei încăperi, cu prispă parţială şi retrasă pe lungimea tindei. Tinda ocupă poziţia centrală, din ea spre stânga se păşeşte spre camera de oaspeţi (soba bună), iar în dreapta spre camera de zi cu zi (soba mică). Pereţii sunt din bârne de stejar încheiaţi în tehnica în căţei şi sunt lipiţi la interior şi exterior şi văruiţi; şarpanta din lemn de stejar în două pante, iar învelitoarea […]
Tur audio
Birtul de la Bârna (jud. Timiş)
În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit doar ca birt. Construcţia din lemn rotund încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată pe un soclu de piatră brută, cu lipitură de lut şi acoperiş în 4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, ulterior fiind acoperită cu ţiglă profilată. Întocmai ca şi la şcoală şi primărie, planul birtului este inspirat […]
Tur audio
Gospodărie de la Jebel (judeţul Timiş)
Datată la mijlocul secolului al XIX-lea. Casa ţărănească are o prispă continuă dispusă de-a lungul celor trei încăperi. Soclul casei este din piatră, pereţii sunt construiţi din lemn, planul construcţiei cuprinde o tindă centrală şi două încăperi dispuse simetric. Prispa se sprijină pe cinci stâlpi de stejar frumos ciopliţi. Soclul este foarte scund din piatră de carieră. Pereţii sunt din lemn de stejar încheiaţi la colţuri în „cheutori […]
Tur audio
Gospodăria de la Chizătău
Gospodăria cuprinde în fapt două case de locuit una de la mijlocul secolului XIX, fiind o clădire tipică pentru acea perioadă cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și exterior, cu târnaț continuu, două încăperi și o tindă centrală cu vatră de foc, ea a fost modificată ulterior în momentul construirii celei de a doua case prin restrângerea spațiului de locuit doar la încăperea dinspre stradă și prin modificarea vetrei de foc, încăperea a doua va fi fost folosită ca […]
Tur audio
Gospodaria de la Căpâlnaș
A spune povestea unei gospodării ţărăneşti înseamnă, de fapt, a spune povestea vieţii: despre dragoste şi copii, despre viaţă şi moarte, despre feminin şi masculin, despre vară şi iarnă, despre zi şi noapte.
La cumpăna acestor planuri se poziţionează şi gospodăria din Căpâlnaş – Arad, datată la începutul secolului al XIX-lea şi achiziţionată de muzeul nostru în anul 1968. Privind-o, putem vizualiza tehnicile […]
Tur audio
Gospodăria maghiară din Babşa
Gospodăria maghiară din Babşa face parte din zona etnografică Lugoj, având ca datare începutul secolului al- XX-lea. Este împrejmuită de un gard din scânduri cu poartă şi uşă din lemn. Casa maghiară cu grajd este compartimentată în mai multe încăperi: camera pentru oaspeţi, camera de zi, din care se face intrarea în cămara de alimente. Prispa se întinde de-a lungul clădirii, iar din ea se pătrunde în camera de zi, apoi în bucătăria de vară şi apoi în […]
