Sălaşul pastoral din Ciclova- Română

Tur audio

la Obiective de vizitat

Datare generală: sfârşitul sec. al  XIX-lea  

Aparţinând lui Cărăgin Gheorghe, trece pe rând în posesia fiului Iancu Cărăgin, apoi a ginerelui Mândroane Simion şi a fiului Mândroane Gheorghe şi a fiicei acestuia,  Dr. Maria Mândroane, până în anul 2014, când coliba ajunge în Muzeu.

Construit la limita dintre deal şi luncă, rostul sălaşului ţinea strict de creşterea animalelor (oi, vaci, cai, etc) dar şi de „moşia de pruni”, teren arabil şi loc pentru pășunat.

Acoperişul construcţiei era la început din paie sau stuf, apoi se înlocuieşte cu sindrilă. Coliba de bârne, în cheutori, fixată cu talpa, pe pietre de râu se compunea din vatra focului şi cameră. La vatra focului (cerdacul) se afla  un horn deschis, cu suport (civig), cu lanţ ţigănesc pentru căldare, dar şi cu prostrii la vatra focului. Deschiderea, soba oarbă, prin perete, comunică cu camera unde există o sobă din cărămidă. La vatra focului se află un „cămineţ”(suport din cărămidă pentru păstrarea veselei uzuale, precum şi o masă josă şi câteva scăunele mici (2, 3).

Camera avea în dotare un pat sau două, în funcţie de numărul membrilor care locuiesc aici,  cu câte o rudă din lemn pentru păstratul hainelor (eventual şi un cuier sau un dulăpior pentru păstrarea diferitelor lucruri, strict necesare. La grindă se afla totdeauna un fluier și o lampă cu petrol.

Sălaşul era înconjurat de gard împletit şi în partea opusă colibei, se afla o aplecătoare pentru oi, o strungă şi poeţi pentru adăpostul vitelor pe timp nefavorabil.

Galerie

Video

Alte atracții

Tur audio
Gospodărie de la Jebel (judeţul Timiş)

Datată la mijlocul secolului al XIX-lea. Casa ţărănească are o prispă continuă dispusă de-a lungul celor trei încăperi. Soclul casei este din piatră, pereţii sunt construiţi din lemn, planul construcţiei cuprinde o tindă centrală şi două încăperi dispuse simetric. Prispa se sprijină pe cinci stâlpi de stejar frumos ciopliţi. Soclul este foarte scund din piatră de carieră. Pereţii sunt din lemn de stejar încheiaţi la colţuri în „cheutori  […]

Tur audio
Şcoala din Bârna (jud. Timiş)

Școala din Bârna, jud. Timiș – începutul secolului XX

Nimic nu anunță că într-o casă veche, cum erau multe în zona Lugojului, lipită cu pământ și văruită în alb curat, cu geamuri cu obloane de lemn și cu o prispă mică, a funcționat o școală pentru prichindeii satului. Și totuși, așa arăta școala din Bârna: cea mai mare cameră era sala de clasă, încăpătoare și luminoasă și se învecina  […]

Tur audio
Primăria din Sărăzani (jud. Timiş)

Este o construcţie rurală din zona etnografică Făget, cu planul inspirat din cel al tipului de locuinţă tricelulară, cu prispă parţială. Destinaţia clădirii a fost dintotdeauna una administrativă, ea fiind de la începuturi clădirea primăriei. Încăperea supradimensionată din stânga servea drept sală pentru şedinţele Consiliului Comunal, cea din dreapta era camera de lucru a primarului. Între ele era un mic hol de trecere având în spate […]

Tur audio
Birtul de la Bârna (jud. Timiş)

În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit  doar ca birt. Construcţia din lemn rotund  încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată  pe un soclu de piatră brută, cu  lipitură de  lut şi  acoperiş  în  4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, ulterior fiind acoperită cu ţiglă profilată.  Întocmai ca şi la şcoală şi primărie, planul birtului este inspirat […]

Tur audio
Vama veche de la Timisoara

La barierele de intrare în oraş existau în trecut asemenea construcţii numite vămi. Aceste contrucţii au fost operaţionale până prin prima jumătate a secolului XX (1920-1930). Asemenea case de vamă existau la ieşirile din Timişoara şi aveau destinaţia de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. Construcţia din Muzeul Satului Bănăţean a fost transportată din Calea Lipovei. Clădirea este prevăzută cu o prispă parţială şi are  […]

Tur audio
Gospodăria maghiară din Babşa

Gospodăria maghiară din Babşa face parte din zona etnografică Lugoj, având ca datare începutul secolului al- XX-lea. Este împrejmuită de un gard din scânduri cu poartă şi uşă din lemn. Casa maghiară cu grajd este compartimentată în mai multe încăperi: camera pentru oaspeţi, camera de zi, din care se face intrarea în cămara de alimente. Prispa se întinde de-a lungul clădirii, iar din ea se pătrunde în camera de zi, apoi în bucătăria de vară şi apoi în […]

Translate »
Scroll to Top