Gospodăria de la Chizătău
Tur audio
la Obiective de vizitat
Datare: mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX
Zona etnografică: Lugoj
Gospodăria cuprinde două case de locuit, una datând din mijlocul secolului XIX, fiind o clădire tipică pentru acea perioadă cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și exterior, cu târnaț continuu, două încăperi și o tindă centrală cu vatră de foc, ea fiind modificată ulterior în momentul construirii celei de a doua case prin restrângerea spațiului de locuit și prin modificarea vetrei de foc, încăperea a doua fiind folosită ca și clet.
Cea de-a doua clădire de locuit este construită la începutul secolului XX, tot din lemn și reprezintă modelul clasic de locuință a unui sătean bănățean înstărit. Așezată transversal cu fațada scurtă la stradă, clădirea are camera de oaspeți nu la încăperea de la stradă, ci în cea de-a doua încăpere, modificare suferită probabil la mijlocul secolului XX. Casele sunt completate de anexe, două construcții asezate transversal pe linia caselor de locuit, închizându-se astfel latura din spate a curții și formând un soi de „curte franconă”. Prima anexă este una masivă, în concordanță cu moda de la începutul secolului XX, cuprinde sub același acoperiș grajdurile animalelor (în cazul acesta vaci și cai), șopronul pentru căruță și hambarul. A doua, mult mai modestă reprezintă cotețul porcilor. Întregul ansamblu a fost donat muzeului de către familia domnului Bot Doru din Chizătău în anul 2012, iar lucrările de demontare și reconstruire a gospodăriei durând până în anul 2014.
Galerie
Video
Alte atracții
Tur audio
Gospodăria maghiară din Babşa
Gospodăria maghiară din Babşa face parte din zona etnografică Lugoj, având ca datare începutul secolului al- XX-lea. Este împrejmuită de un gard din scânduri cu poartă şi uşă din lemn. Casa maghiară cu grajd este compartimentată în mai multe încăperi: camera pentru oaspeţi, camera de zi, din care se face intrarea în cămara de alimente. Prispa se întinde de-a lungul clădirii, iar din ea se pătrunde în camera de zi, apoi în bucătăria de vară şi apoi în […]
Tur audio
Biserica din Topla (Jud. Timiş)
Biserica cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla (zona etnografică Făget) a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807, credincioşilor din satul Topla, conform unei însemnări de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reaşezat şi consolidat apoi cu ajutorul credincioşilor. Lăcaşul de cult, azi cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prezintă în plus câteva […]
Tur audio
Gospodăria maghiară
de la Babșa, jud. Timiș
Venirea coloniștilor maghiari, imediat după 1900, la marginea pădurii de la Babșa, un vechi sat românesc, trebuie să fi fost un moment de cotitură în istoria comunității; mai întâi a venit un delegat de la Budapesta, care a măsurat totul și a trasat vatra coloniei; apoi, o parte din teren a fost defrișat iar mai pe urmă, întocmai ca în filmele despre vestul sălbatic, terenul […]
Tur audio
Gospodaria de la Căpâlnaș
A spune povestea unei gospodării ţărăneşti înseamnă, de fapt, a spune povestea vieţii: despre dragoste şi copii, despre viaţă şi moarte, despre feminin şi masculin, despre vară şi iarnă, despre zi şi noapte.
La cumpăna acestor planuri se poziţionează şi gospodăria din Căpâlnaş – Arad, datată la începutul secolului al XIX-lea şi achiziţionată de muzeul nostru în anul 1968. Privind-o, putem vizualiza tehnicile […]
Tur audio
Gospodărie de olar de la Jupâneşti
Construcţia de la Jupâneşti face parte din tipul de case cu prispă parţială, varianta prezentă având prispa retrasă pe lungimea tindei cu cele două odăi de locuit supradimensionate. Casa aparţine tipului tricelular dezvoltat din modelul bicelular.
Faţada scurtă era orientată spre stradă, cea principală spre curte. Pereţii sunt din bârne de stejar scurte şi rotunde lipiţi şi […]
Tur audio
Birtul de la Bârna (jud. Timiş)
În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit doar ca birt. Construcţia din lemn rotund încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată pe un soclu de piatră brută, cu lipitură de lut şi acoperiş în 4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, ulterior fiind acoperită cu ţiglă profilată. Întocmai ca şi la şcoală şi primărie, planul birtului este inspirat […]
