Atelier de rotar din Bulci
Tur audio
la Obiective de vizitat
Datare generală: sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX
Meșteșug tradițional omniprezent în satele tradiționale bănățene, rotăritul oferea elementele necesare construcției și întreținerea căruțelor.
Atelierul de rotar – dulgher a fost transportat în Muzeul Satului Bănățean Timișoara din localitatea Bulci (jud. Arad) și conține un șopron pentru potcovărie. Clădirea este prevăzută cu două încăperi.
Construcția este realizată din lemn aparent, cu bârne lucrate pe toate 4 fețele, încheiate la colțuri în cheutori drepte, cu pereți lipiți pe interior și exterior, cu acoperiș în două ape, cu învelitoare de țigle.
În rotărie se confecționează și se repară roți și se confecționează elemente necesare construirii sau reparării unei căruțe.
Pentru confecţionarea unei căruţe se parcurg următoarele operaţii: -realizarea butucului prin retezarea lui din buştean, cioplirea rotundă cu barda şi strunjirea la strung; trasarea lăţimilor pentru spiţe (40-60 mm); găurirea cu burghiul şi adâncirea cu dalta dreptunghiulară a locaşurilor pentru spiţe; – realizarea spiţelor prin cioplire cu barda, cepuirea cu fierăstrăul şi curăţirea cu cuţitoaia – realizarea obezilor – asamblarea roţii prin montarea obezilor – butucul, scurtat la capete, se găurea cu burghiul, se lărgea, se tăia cu dalta locaşul pentru urechile bucşei şi se bătea bucşa – realizarea dricurilor – trasul şinelor pe roţi şi a legăturilor de fier de la dricuri
Principalele esenţe lemnoase folosite de rotari erau ulmul, frasinul, salcâmul dar şi stejarul, fagul şi mesteacănul.
Galerie
Video
Alte atracții
Tur audio
Gospodărie de la Jebel (judeţul Timiş)
Datată la mijlocul secolului al XIX-lea. Casa ţărănească are o prispă continuă dispusă de-a lungul celor trei încăperi. Soclul casei este din piatră, pereţii sunt construiţi din lemn, planul construcţiei cuprinde o tindă centrală şi două încăperi dispuse simetric. Prispa se sprijină pe cinci stâlpi de stejar frumos ciopliţi. Soclul este foarte scund din piatră de carieră. Pereţii sunt din lemn de stejar încheiaţi la colţuri în „cheutori […]
Tur audio
Şcoala din Bârna (jud. Timiş)
Școala din Bârna, jud. Timiș – începutul secolului XX
Nimic nu anunță că într-o casă veche, cum erau multe în zona Lugojului, lipită cu pământ și văruită în alb curat, cu geamuri cu obloane de lemn și cu o prispă mică, a funcționat o școală pentru prichindeii satului. Și totuși, așa arăta școala din Bârna: cea mai mare cameră era sala de clasă, încăpătoare și luminoasă și se învecina […]
Tur audio
Primăria din Sărăzani (jud. Timiş)
Este o construcţie rurală din zona etnografică Făget, cu planul inspirat din cel al tipului de locuinţă tricelulară, cu prispă parţială. Destinaţia clădirii a fost dintotdeauna una administrativă, ea fiind de la începuturi clădirea primăriei. Încăperea supradimensionată din stânga servea drept sală pentru şedinţele Consiliului Comunal, cea din dreapta era camera de lucru a primarului. Între ele era un mic hol de trecere având în spate […]
Tur audio
Birtul de la Bârna (jud. Timiş)
În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit doar ca birt. Construcţia din lemn rotund încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată pe un soclu de piatră brută, cu lipitură de lut şi acoperiş în 4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, ulterior fiind acoperită cu ţiglă profilată. Întocmai ca şi la şcoală şi primărie, planul birtului este inspirat […]
Tur audio
Vama veche de la Timisoara
La barierele de intrare în oraş existau în trecut asemenea construcţii numite vămi. Aceste contrucţii au fost operaţionale până prin prima jumătate a secolului XX (1920-1930). Asemenea case de vamă existau la ieşirile din Timişoara şi aveau destinaţia de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. Construcţia din Muzeul Satului Bănăţean a fost transportată din Calea Lipovei. Clădirea este prevăzută cu o prispă parţială şi are […]
Tur audio
Gospodăria maghiară din Babşa
Gospodăria maghiară din Babşa face parte din zona etnografică Lugoj, având ca datare începutul secolului al- XX-lea. Este împrejmuită de un gard din scânduri cu poartă şi uşă din lemn. Casa maghiară cu grajd este compartimentată în mai multe încăperi: camera pentru oaspeţi, camera de zi, din care se face intrarea în cămara de alimente. Prispa se întinde de-a lungul clădirii, iar din ea se pătrunde în camera de zi, apoi în bucătăria de vară şi apoi în […]