|

Vama veche
de la Timisoara

Tur audio

la Obiective de vizitat

Datare generală: sfârşitul sec. al XIX-lea
Zona etnografică Câmpia Timişului

Vămile orășenești erau construite lângă barierele de intrare în oraş, funcţionând până prin anii 1920-1930. Ele aveau destinația de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. „Casa de vamă” din muzeu a fost adusă locația ei din Calea Lipovei. Este o construcţie din cărămidă arsă, cu acoperiş în patru ape şi învelitoare din ţiglă solzi. Planul construcţiei respectă planul casei tradiţionale ţărăneşti, este în formă de ,, L “, conţine 3 încăperi pe latura scurtă (o încăpere servea drept birou de vamă, o altă încăpere de supraveghere şi pază, şi ultima, pentru grup sanitar), pe latura lungă o singură încăpere supradimensionată ce era folosită ca dormitor pentru soldaţi (ei fiind cei ce deserveau vama) şi ca magazie pentru produsele vămuite. O prispă parţială se sprijină pe 3 stâlpi între care s-a amenajat pridvorul.

Construcţia a fost achiziţionată de muzeu în 1978.

Galerie

Video

Alte atracții

Tur audio
Gospodăria maghiară
de la Babșa, jud. Timiș

Venirea coloniștilor maghiari, imediat după 1900, la marginea pădurii de la Babșa, un vechi sat românesc, trebuie să fi fost un moment de cotitură în istoria comunității; mai întâi a venit un delegat de la Budapesta, care a măsurat totul și a trasat vatra coloniei; apoi, o parte din teren a fost defrișat iar mai pe urmă, întocmai ca în filmele despre vestul sălbatic, terenul […]

Tur audio
Şcoala din Bârna (jud. Timiş)

Școala din Bârna, jud. Timiș – începutul secolului XX

Nimic nu anunță că într-o casă veche, cum erau multe în zona Lugojului, lipită cu pământ și văruită în alb curat, cu geamuri cu obloane de lemn și cu o prispă mică, a funcționat o școală pentru prichindeii satului. Și totuși, așa arăta școala din Bârna: cea mai mare cameră era sala de clasă, încăpătoare și luminoasă și se învecina  […]

Tur audio
Biserica din Topla (Jud. Timiş)

Biserica cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla (zona etnografică Făget) a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807,  credincioşilor din satul Topla, conform unei însemnări  de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul  a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reaşezat şi consolidat apoi cu ajutorul credincioşilor. Lăcaşul de cult, azi cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prezintă în plus câteva  […]

Tur audio
Casa de la Bata

O plimbare prin curtea casei de la Bata şi o vizită a interiorului său ne prilejuiesc întâlnirea cu aceeaşi complementaritate de roluri cu care ne-a obişnuit cotidianul ţărănesc, a femeii şi bărbatului decişi să „tragă la aceeaşi căruţă”…

Construcţie remarcabilă, datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, casa de la Bata – Arad, aparţine primului tip de locuinţă bicelulară, cu prispă continuă pe latura lungă şi […]

Tur audio
Primăria din Sărăzani (jud. Timiş)

Este o construcţie rurală din zona etnografică Făget, cu planul inspirat din cel al tipului de locuinţă tricelulară, cu prispă parţială. Destinaţia clădirii a fost dintotdeauna una administrativă, ea fiind de la începuturi clădirea primăriei. Încăperea supradimensionată din stânga servea drept sală pentru şedinţele Consiliului Comunal, cea din dreapta era camera de lucru a primarului. Între ele era un mic hol de trecere având în spate […]

Tur audio
Gospodăria germană Biled (jud Timiş)

Germanii din Banat sunt cunoscuţi sub denumirea de şvabi (derivată din termenul suab-locuitor al Suabiei) deşi ei provin din mai multe provincii ale Germaniei şi Austiei, fiind aduşi aici pentru implementarea administraţiei habsburgice. În Biled, colonizarea germanilor are loc într-o primă etapă în 1765 şi în a doua etapă între 1768 – 1775, stăpânirea habsburgică  conferind Biledului şi un statut urban. Obiectivul  […]

Translate »
Scroll to Top