Casa deportaţilor în Bărăgan

Tur audio

la Obiective de vizitat

În noaptea de Rusalii a anului 1951 – 5 iunie numeroase familii din Banat şi Oltenia din localităţi aflate în zona de graniţă cu Jugoslavia au fost ridicate şi transportate forţat în vagoane de marfă în câmpia pustie a Bărăganului, unde au fost lăsaţi sub cerul liber. Portivit relatărilor unuia dintre deportaţi “în prima noapte au dormit pe haine, sub cerul liber, sau în dulapurile culcate la pământ. Apoi şi-au încropit colibe din mobilă şi covoare. Curând şi-au săpat bordeie care se umpleau cu apă când ploua. Mai târziu au ridicat case de pământ bătut, acoperite cu paie, ori cu stuf”.

Cauzele care au determinat dislocarea unei părţi importante a populaţiei înstărite din Banat şi judeţul Mehedinţi, trebuie căutate în condiţiile social-economice ale ţărilor aflate în lagărul socialist după cel de-al doilea război mondial. Pe de o parte, “declanşarea războiului rece” dintre Occident şi ţările est-europene, devenite sateliţi ai URSS, pe de altă parte, războiul dur declanşat de acestea împotriva Jugoslaviei titoiste. Pe lângă acestea, declanşarea în plan intern a vastei operaţiuni de colectivizare a agriculturii necesita crearea unor condiţii psihologice propice, prin declararea drept „duşmani ai poporului” a celor mai înstăriţi ţărani din această zonă.

Galerie

Video

Alte atracții

Tur audio
Gospodărie de olar de la Birchiş

Ansamblul gospodăresc din Birchiş se compune din casa de locuit ce cuprinde și atelierul olarului şi cuptorul de ars oale. Ordonarea construcţiilor în ansamblul gospodăresc urmează amplasamentul tradiţional, având casa aşezată cu faţada scurtă la stradă. Casa de olar din Birchiş este o construcţie bicelulară din lemn, pereţii sunt din bârne rotunde de lemn îmbinate cu cheutori româneşti, lipiţi atât la interior cât şi la exterior cu pământ […]

Tur audio
Gospodaria de la Căpâlnaș

A spune povestea unei gospodării ţărăneşti înseamnă, de fapt, a spune povestea vieţii: despre dragoste şi copii, despre viaţă şi moarte, despre feminin şi masculin, despre vară şi iarnă, despre zi şi noapte.

La cumpăna acestor planuri se poziţionează şi gospodăria din Căpâlnaş – Arad, datată la începutul secolului al XIX-lea şi achiziţionată de muzeul nostru în anul 1968. Privind-o, putem vizualiza tehnicile […]

Tur audio
Sălașul slovac de la Nădlac

Slovacii au colonizat Nădlacul între 1802-1805 lucrând pământurile primite la peste 15 km de sat unde şi-au construit sălaşuri ca adăposturi pentru oameni şi animale pe toată perioada anului. Cu o suprafaţă medie de 2500 metri pătraţi, sălaşurile erau formate dintr-o casă şi din anexe gospodăreşti, grajduri, colne cu iesle, cotărci, plevărie, cocini de porci, golumbar, fântână cu cumpănă şi vălău […]

Tur audio
Biserica din Topla (Jud. Timiş)

Biserica cu hramul „ Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din Topla (zona etnografică Făget) a fost ridicată în 1746 la Remetea Luncă şi apoi donată în 1807,  credincioşilor din satul Topla, conform unei însemnări  de pe o evanghelie păstrată în biserică. Obiectivul  a fost adus pe tăvălugi, tras de 24 perechi de boi, reaşezat şi consolidat apoi cu ajutorul credincioşilor. Lăcaşul de cult, azi cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”, prezintă în plus câteva  […]

Tur audio
Birtul de la Bârna (jud. Timiş)

În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit  doar ca birt. Construcţia din lemn rotund  încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată  pe un soclu de piatră brută, cu  lipitură de  lut şi  acoperiş  în  4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, ulterior fiind acoperită cu ţiglă profilată.  Întocmai ca şi la şcoală şi primărie, planul birtului este inspirat […]

Tur audio
Gospodăria de la Zolt (judeţul Timiş)

Această casă ridicată din lemn este una tricelulară, cu prispă parţială. Este compusă din două camere de locuit şi o tindă. Fundaţia acestei case este realizată din piatră de carieră, cu soclu înalt, clădirea fiind adaptată la terenul înclinat (diferenţa la cele două capete ale clădirii fiind de 1,2 m). Pereţii sunt ridicaţi din lemn de fag rotunjiţi, încheiaţi la colţuri în cheutori româneşti. Plafoanele de asemenea  […]

Translate »
Scroll to Top