Casa datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Această casă ridicată din lemn este una tricelulară, cu prispă parţială. Este compusă din două camere de locuit şi o tindă. Fundaţia acestei case este realizată din piatră de carieră, cu soclu înalt, clădirea fiind adaptată la terenul înclinat (diferenţa la cele două capete ale clădirii fiind de 1,2 m). Pereţii sunt ridicaţi din lemn […]
Datare: sfârsitul sec. al XIX-lea Casa făcea parte din gospodăria agro-pastorală a unui ţăran înstărit din Visag,zona etnografică Lugoj, gospodăria având un amplasament tradiţional, în careu deschis spre uliţă. Casa prezintă trei încăperi, camera, tinda şi cămara şi este construită din bârne de lemn, pereţii fiind lipiţi cu pământ şi daţi cu var atât în interior cât şi în exterior. Prispa este parţială fiind dezvoltată […]
Datare generală: secolul al XIX-lea În forma sa iniţială, pe Valea Sărazului (Făget), funcţiona ca birt-prăvălie. În ideea de a-l face funcţional, în muzeu a fost reconstituit doar ca birt. Construcţia din lemn rotund încheiat la colţuri în „cheutori drepte ” este aşezată pe un soclu de piatră brută, cu lipitură de lut şi acoperiş în 4 ape. Aceasta avea iniţial învelitoare de şindrilă, […]
Gospodăria maghiară din Babşa face parte din zona etnografică Lugoj, având ca datare începutul secolului al- XX-lea. Este împrejmuită de un gard din scânduri cu poartă şi uşă din lemn. Casa maghiară cu grajd este compartimentată în mai multe încăperi: camera pentru oaspeţi, camera de zi, din care se face intrarea în cămara de alimente. Prispa se întinde de-a lungul clădirii, iar din ea se […]
Datare: mijlocul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX Gospodăria cuprinde în fapt două case de locuit una de la mijlocul secolului XIX, fiind o clădire tipică pentru acea perioadă cu pereți de lemn lipiți cu lut la interior și exterior, cu târnaț continuu, două încăperi și o tindă centrală cu vatră de foc, ea a fost modificată ulterior în momentul construirii celei de a […]
Ansamblul gospodăresc din Birchiş se compune din casa de locuit ce cuprinde și atelierul olarului şi cuptorul de ars oale. Ordonarea construcţiilor în ansamblul gospodăresc urmează amplasamentul tradiţional, având casa aşezată cu faţada scurtă la stradă. Casa de olar din Birchiş este o construcţie bicelulară din lemn, pereţii sunt din bârne rotunde de lemn îmbinate cu cheutori româneşti, lipiţi atât la interior cât şi la […]
Construcţia de la Jupâneşti face parte din tipul de case cu prispă parţială, varianta prezentă având prispa retrasă pe lungimea tindei cu cele două odăi de locuit supradimensionate. Casa aparţine tipului tricelular dezvoltat din modelul bicelular. Faţada scurtă era orientată spre stradă, cea principală spre curte. Pereţii sunt din bârne de stejar scurte şi rotunde lipiţi şi la interior şi la exterior cu lut amestecat […]
Vama Veche din Timişoara La barierele de intrare în oraş existau în trecut asemenea construcţii numite vămi. Aceste contrucţii au fost operaţionale până prin prima jumătate a secolului XX (1920-1930). Asemenea case de vamă existau la ieşirile din Timişoara şi aveau destinaţia de sedii de vamă pe principalele drumuri comerciale. Construcţia din Muzeul Satului Bănăţean a fost transportată din Calea Lipovei. Clădirea este prevăzută cu […]
A spune povestea unei gospodării ţărăneşti înseamnă, de fapt, a spune povestea vieţii: despre dragoste şi copii, despre viaţă şi moarte, despre feminin şi masculin, despre vară şi iarnă, despre zi şi noapte. La cumpăna acestor planuri se poziţionează şi gospodăria din Căpâlnaş – Arad, datată la începutul secolului al XIX-lea şi achiziţionată de muzeul nostru în anul 1968. Privind-o, putem vizualiza tehnicile de […]
O plimbare prin curtea casei de la Bata şi o vizită a interiorului său ne prilejuiesc întâlnirea cu aceeaşi complementaritate de roluri cu care ne-a obişnuit cotidianul ţărănesc, a femeii şi bărbatului decişi să „tragă la aceeaşi căruţă”… Construcţie remarcabilă, datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea, casa de la Bata – Arad, aparţine primului tip de locuinţă bicelulară, cu prispă continuă pe latura lungă […]
